Defectele mele nu-s asa rele
10/04/2010 at 1:28 pm 1 comentariu
Lenea.
Contrar ideilor unora, eu zic ca lenea cere inteligenta. E vorba de o strategie de a face cat mai putin efort pentru a-mi atinge scopurile. Lenea nu e atat de contraproductiva pe cat se pare. Daca lenevesc, ma relaxez, sunt mai apta de munca dupa aceea. Daca lenevesc, sigur gasesc gasesc idei pentru a rezolva lucrurile intr-o maniera mult mai simpla si mai comoda. Pana la urma tot ‘sunt in randul lumii’. Dar dupa propria mea reteta. Pe mine lenea ma face mai organizata. Acasa, de exemplu, am locuri speciale pentru toate lucrurile. Toate imi sunt la indemana, pe langa calculator am exact ce-mi trebuie, nu alerg prin toata casa dupa o foaie de hartie, nu ma duc la magazin dupa capse pentru ca am mereu rezerve, si alte lucruri din astea. De seara imi pregatesc totul pentru dimineata cand trebuie sa plec la serviciu, haine, ce am de luat la mine, pachetel, umbrela la indemana daca ploua, cheile mereu in acelasi loc, langa usa… Mi-am gasit cele mai scurte rute pentru a ajunge in diverse locuri. De lene si din dorinta de a nu pierde timp aiurea, timp pe care l-as putea petrece lenevind…
Curiozitatea excesiva.
Erau cateva proverbe despre curiozitate; cel mai cunoscut pentru mine e ‘curiosity killed the cat’. Asta nu ma impiedica sa ascult conversatiile altora in autobuz, sa vreau sa stiu tot ce se poate despre altii, despre alte lucruri. De ce? Fiindca vreau sa stiu tot. Uneori din curiozitate stric surprize, deschid scrisori ce nu-mi sunt adresate. Nu e bine, dar cum sa rezist tentatiei?
Dincolo de a fi indiscreta, curiozitatea nu e un defect. Curiozitatea fata de altii poate insemna capacitatea de a asculta. Sau inseamna ca esti suficient de deschis fata de altii. In plus, daca oamenii nu ar fi fost curiosi, cum ar fi aparut electricitatea, zborul cu avionul, telefonul, facebook-ul?
Curiozitatea inseamna explorare.
Impulsivitate.
Impulsvitate sau sindromul Bridget Jones, adica acea stare care ma face sa iau o decizie nebuneasca intr-un singur minut. Peste o ora ma razgandesc. Actionez fara sa analizez prea mult.
Impulsul e bun, zic eu. Face oamenii mai spontani, sinceri, fara masca (exact ca Bridget).
Concluzie? I’m not that bad
Entry filed under: De-ale mele. Tags: Bridget Jones, curiosity killed the cat, curiozitatea, impulsivitate, lenea.
Un comentariu Add your own
Lasă un răspuns
Trackback this post | Subscribe to the comments via RSS Feed
1.
daninho | 06/06/2010 la 11:54 am
cred ca toti avem defectele astea